Happy bday Ada!
>> 30 aprilie 2009
Repede, repede, ca se gata ziua. Sa cresti mare, draga. Am zis sa nu pun poza numai cu tine, ca ma vei injura asa cum iti sta in caracter, hehe.
SuperBloo
>> 28 aprilie 2009
Anda vroia sa stie mai demult ce super-putere mi-ar place mie sa posed. Ei bine, sa stii ca mi-am tot pus si eu intrebarea asta, de cand am inceput sa ma uit la Heroes si pana in prezent.
La inceput vroiam sa pot citi ganduri. Dupa aceea am realizat ca ar fi enervant. Adevarul este ca nici nu vrem sa stim tot ce gandeste aproapele nostru. De pilda, sa trec peste un nene simpatic prin parc si el sa se gandeasca la cat e de buna fetita aia de 11 ani care se joaca cu mingea. Brrr. Sau sa imi intreb prietenul daca par grasa in nu stiu ce bluza si el sa gandeasca La naiba, nu e evident? Mai bine ma multumesc cu clasicul raspuns Nu, draga. Makes me feel better :))
Apoi mi-am dorit sa fiu invizibila, dar am realizat ca nu e cine stie ce. Da, ma voi putea strecura in baia lui Wentworth Miller si il voi putea admira in timp ce face dush, dar in rest nu prea vad rostul. A treia in top e puterea cu zburatul, care mi-ar fi foarte folositoare cand ma trezesc mult prea tarziu, de pilda. Dar si atunci, ar trebui sa gasesc tot felul de ulite pe care sa aterizez ca sa nu ma vada nimeni, asa ca tot ar fi ceva bataie de cap.
In fine, ca sa iti raspund la intrebare, mi-ar place sa ma pot multiplica. Adica sa fac dintr-o singura si minunata Bloo doua sau trei. Una sa mearga la lucru, cealalta sa mearga la scoala, a treia sa stea acasa si sa doarma ca un animal. Toate cu aceeasi personalitate carismatica, desigur.
Leapsa merge la Ada, Alex si Adeline.
Lucruri pe care le-am facut cu totii la un moment dat
>> 27 aprilie 2009
- Am cerut parintilor bani pentru carti si i-am cheltuit in alte scopuri, mai putin culturale.
- Am adormit intr-un bar/club/la un party.
- Am chemat pe cineva la un film.
- Am maturat gunoiul sub covor/pat.
- Am scapat sandwichul pe jos si ne-am facut ca nu observam.
- Am vorbit urat despre cineva intr-un loc public si ne-am dat seama ca persoana respectiva e in spatele nostru.
- Am circulat cu tramvaiul sau trenul fara bilet.
- Am sarit peste dus pentru ca ne era prea lene.
- Ne-am uitat la cel putin un film din acela interzis sub 18 ani cand aveam sub 18 ani.
- Ne-am sarutat cu cineva caruia a doua zi nu ii mai stiam numele.
- Ne-am cumparat un tricou fara sa il incercam si mai apoi am regretat alegerea.
- Nu i-am marturisit vanzatoarei ca ne-a dat prea mult rest.
- Am pierdut o noapte intreaga in compania serialului preferat.
- Am ales sa ne cumparam tigari in loc de paine.
- Am avut impresia ca prietenul/prietena e suparat/a pe noi din cauza ca nu folosea smileyuri in cadrul conversatiei de pe messenger.
- Am vomitat pe geam. (eww)
- Am furat un afis care anunta concertul trupei preferate.
- Am mazgalit un perete din baia unui birt.
Despre concertul OCS
>> 25 aprilie 2009
Aseara s-a produs evenimentul pe care il asteptam cu nerabdare de vreo trei ani: i-am vazut pe Omul cu Sobolani, live, pe o scena, intr-un club, in fata mea. Acuma, ca a fost foarte putina lume, ca am platit intrare, ca vocea lui Dan nu se auzea prea bine la inceput si ca prima jumatate din concert am stat rezemata de bar incapabila sa ma misc din cauza ca nu imi venea sa cred ca ii vad intr-adevar pe OCS live, pe o scena, intr-un club, in fata mea, astea sunt partile nu foarte bune, asupra carora nu voi insista. In schimb, concertul a fost foarte misto, au cantat pisele de pe noul album si la bis ne-au incantat cu melodii mai vechi. Din pacate nu au cantat si In reluare, ca as fi avut orgasm multiplu. Dar au cantat Excelent, deci am fost suficient de entuziasmata. Pe OCS ii mai vazusem o singura data, la Stufstock, atunci in ultimul an cand a fost intrarea gratuita. Dar atunci eram inghesuita, isi dadea lumea in mine si eram destul de departe de scena. Acum a fost exceptional. Si nici nu am murit de cald cum s-a intamplat la Deko. Ah si a inceput sa imi placa si mie Virginele raman gravide o data la 2000 de ani. Pacat ca nu voi mai ajunge de 1 mai la mare, sa imi mai vad o data.
18 ani de StudentFest
>> 22 aprilie 2009
StudentFest-ul face 18 ani. 18 ani de arta studenteasca, de entuziasm, de veselie. Desi criza il baga putin la apa, in sensul ca vor fi doar 3 zile in loc de o saptamana, cum eram obisnuiti, avem niste pre-evenimente care sa ne mai mangaie suferinta.
Teatrul Metropolis vine să sufle în cele 18 lumânări de pe tortul de majorat al StudenFest-ului în 24 aprilie la Teatrul German de Stat, la ora 16. Cadoul pe care Teatrul Metropolis îl aduce va fi piesa Jocul de-a adevărul în regia Liei Bugnar şi al Dorinei Chiriac, cu o scenografie semnată de Dragoş Buhagiar, pe muzica compusă de Vlaicu Golcea. Alături de Dorina Chiriac va urca pe scenă Andi Vasluianu, Lia Bugnar şi Alexandru Nedelcu, alături de vocea Marianei Mihuţ, a Cocăi Bloos şi a lui George Ivaşcu.
200 de invitaţi se vor strânge la Filarmonica Banatul la ora 19, în 25 aprilie pentru a-şi aduce aminte de tot ce înseamnă StudenFest. Despre influenţele acestui festival în viaţa studenţească vor vorbi foşti preşedinţi OSUT, foşti organizatori ai StudentFest-ului şi personalităţi marcante care au luat parte la revoluţia exprimării libere în artă.
Pre-evenimentul StudenFest se termină pe ritmuri de drum'n'bass în Setup Venue, str. Pestalozzi, nr. 22. Invitaţii la majoratul StudentFest se vor putea bucura de DJ-ul britanic Mampi Swift. Rimele lui MC Spyda - vocea de pe hitul Tarantula, artistul este cunoscut pentru colaborarea cu cei de la Pendulum.
Accesul la party-ul de sambata din Setup va fi liber. StudentFest-ul va fi intre 15 si 17 mai. Sa urmam urma, deci. Read more...
Pastele pe fast forward
A trecut prea repede. Am mancat, am baut, am dormit, am vopsit oua si am facut primul tort din viata mea. Am fost la Inviere, unde preotul ne-a alergat in jurul bisericii de era sa fac entorsa. Deh, am avut tocuri, ca era sarbatoare. Oricum preotul e simpatic, la impartirea Pastelui Pastilor (??) le-a zis oamenilor sa nu se inghesuie, ca la ei nu e criza. Si pentru prima oara au fost prezenti si doi politisti, care sa dirijeze traficul, cred. Am fost si in super club, unde am reusit sa invat versurile de la o noua super manea, in care Guta crede ca e fenomenal faptul ca el e fenomenal. Dupa care m-am reintors la Timisoara, la lucru, la Scottish, la Papi, la Novatim, la scoala hopefully si la tehnologie. Sa ne citim sanatosi in continuare.
Dansam legati la ochi cu spatele la zid
Am ascultat ultimul album OCS, dintr-o suflare, cum se spune. Si se mai spune ca OCS nu mai canta asa cum o faceau acum cativa ani, despre Piata Romana, bere, reclame si ingeri. Desigur, acum canta despre virgine, fantome, gorile si curve. Doar au crescut si ei intre timp, au vreo 12 ani de muzica in spate.
Albumul imi place. Suna bine, e energic, de dansat, suna a OCS. Fantomele, curvele si virginele ne bantuie pe toti, mai mult sau mai putin. Dansam legati la ochi cu spatele la zid este vesel si deprimant in acelasi timp, te umple de energie si te intristeaza, te face sa il asculti din nou si din nou pana vei intelege ce naiba vrea Dan ala sa transmita prin metaforele sale.
Curvele zac ma obsedeaza de cand am vazut teaserul atata de tare incat am ajuns sa am impresia ca o aud prin birturi, Un numar necunoscut imi suna in urechi cand primesc mesaje si Fantomele joaca sah am ascultat-o la nesfarsit pe myspace. Ora opt este minunata, Da-mi ceva este antrenanta, Gorila este catchy. Dansam mi-a placut de cand am auzit-o, Sincere felicitari e cu Artanu, la Inca o gluma proasta instrumentalul face totul, Ziua mea ma face sa zambesc. Si am ajuns si la Virginele raman gravide o data la 2000 de ani, controversata piesa de speriat preoti. Care pe mine nu ma impresioneaza in mod deosebit, dar e ascultabila.
Si nu uitati ca vineri este mult-asteptatul concert din The Note, de la 22. Eu voi fi acolo, desigur, si voi striga cat ma vor tine plamanii Profita de mineee, dar tine-te bineee. Va las mai jos cu Ora opt, care se pare ca e deja pe Trilulilu. Despre album a mai scris si Richie, iar poza e luata de aici.
Cum imi voi petrece Pastele
>> 17 aprilie 2009
Pentru inceput, peste o ora ma voi sui intr-un tren care ma va cara la Lugoj. In gara ma vor astepta parintii si cainele, care ma vor duce la Nadrag. Acolo imi voi petrece ziua de azi vopsind oua si facand prajituri. Maine voi dormi dureros de mult, iar seara voi purcede inspre Inviere la biserica din comuna si ma voi intalni cu o gramada de oameni pe care nu i-am mai vazut de vreun an. Duminica din nou voi dormi, apoi voi manca ingrozitor de mult si voi dormi din nou. Seara voi iesi si eu din casa si ma voi indrepta catre birtul din centru. Luni ma trezesc devreme, iau un tren, ajung la Timisoara si ma tarasc la lucru. Cu alte cuvinte, ne citim atunci, ca la Nadrag nu prea gasesc internet decat cu portia, pe la prietene. Sa aveti grija cat mancati si cat beti si fie ca lumina... whaaaat? Paste fericit, deci. You know you love me. XOXO
Song of the day: Kasabian - Me plus one
Am ales sa postez videoclipul in locul variantei audio, pentru ca e so damn hot ;)) Kasabian sunt niste englezi care tocmai au scos un single despre Vlad Tepes al nostru, pe care poate vreti sa il ascultati/vizionati.
site, myspace
Cand prietenia nu mai e de-ajuns
Parerile despre prietenia dintre baieti si fete au fost mereu impartite. O parte sustin sus si tare ca nu exista, ca mereu unul dintre cei doi va dori ceva mai mult. Ceilalti cred ca e posibila, ca o tipa si un tip pot cultiva o relatie pur platonica fara probleme. Eu ma aflam in aceasta a doua categorie. Pana de curand.
In liceu, pe prietenul meu cel mai bun il chema Cristi. Era inalt, simpatic si amuzant. Statea in blocul de langa mine si era cu un an mai mic. Cred ca ma uraste si acum ca am transformat o simpla intalnire intre cativa prieteni de la el acasa intr-o petrecere tipic liceeneasca, cu alcool, geamuri sparte si lume necunoscuta. Ne uitam la filme, pierdeam seri intregi in fata blocului, ieseam in oras si vorbeam despre toate prostiile. Pana cand el s-a combinat si am inceput sa ne vedem din ce in ce mai rar. Dupa aceea eu am venit in Timisoara, el a ramas la Lugoj si asa relatia dintre noi s-a racit si mai tare. Acum pot spune ca nici macar nu mai tin minte daca ne-am vazut anul asta. Si cateodate mi-e tare tare dor de el. In orice caz, ideea este ca noi am fost prieteni si atat. Dar daca situatia nu ar fi stat asa?
Ma gandesc ca e dureros ca prietenul tau cel mai bun sa fie indragostit de tine, si tu sa fi constienta de lucrul acesta. Sa iti dai la un moment dat seama ca sufera de fiecare data cand te vede cu un alt tip, ca il doare cand ii povestesti de ultimul baiat pe care ti s-a pus pata si ca nu intelege de ce nu vrei sa fi cu el, cu care te intelegi asa de bine, si ca ii preferi pe toti ceilalti, care nu te apreciaza la adevarata ta valoare. Ca e trist sa incepi sa te cenzurezi si sa simti ca toata relatia se duce pe apa sambetei. Si ca oricat ai vrea nu poti face pasul de la prietenie la celalalalt lucru, pentru ca pur si simplu nu exista scanteia. Atunci ce faci?
About Twitter, about tweets
>> 16 aprilie 2009
Asa deci, acum ceva vreme mi-am inceput si eu incursiunea in minunata lume twittosferica. M-am simtit ca o baba, deoarece tot auzeam in stanga si in dreapta despre minunatiile microbloggingului si eram total pe langa. De ce as vrea sa impartasesc cu restul lumii ce fac in fiecare minut al insipidei mele vieti? De ce as vrea sa stiu ce fac alti oameni in fiecare minut al exceptionalei lor existente? Cu ce ma incalzeaste pe mine ca X acuma isi bea cafeaua sau ca Y s-a intalnit cu prefectul la magazinul din colt si i-a pus piedica? Cu nimic, teoretic.
In cele din urma am cedat tentatiei si mi-am facut cont. Am inceput timid, habar nu aveam ce inseamna retweet de pilda, dar am prins pe parcurs smecheria. Si am devenit un copilas care descopera entuziasmat functiile noii sale jucarii. Ca sa nu mai zic ca in ziua de 7 aprilie le-am dat peste nas tuturor cunoscutilor cu vastele si proaspetele mele informatii despre ce se intampla dincolo de Prut. Tot datorita Twitter-ului, desigur.
Parti bune
- Pot tine mult mai usor legatura cu amicii. Vad ce fac, daca sunt acasa, daca au chef sa iasa, daca sunt deprimati. Da, asta se rezolva si cu un semese, dar asa e mai simplu.
- Aflu multe lucruri interesante, dau peste site-uri mai mult sau mai putin amuzante. Sunt si oameni destepti pe Twitter, nu numai din astia asa ca mine.
- Informatia circula mai repede si mai usor. Ajunge intr-un timp mult mai scurt la mine.
- Daca am un gand buclucas si mi-e lene sa il dezvolt pe blog, il arunc pe Twitter. Ca doar de aia se cheama microblogging.
- Twitterfox-ul e cute. Imi place cand popuie si ma avertizeaza ca cineva este activ din punct de vedere virtual. Este ca un messenger mai evoluat, in sensul ca poti ajunge usor sa socializezi cu tot felul de persoane.
- Cateodata imi cultiva lenea. Decat sa imi adun fortele necesare incropirii unui post, ma multumesc cu 140 de caractere.
- De multe ori simt ca nu fac fata informatiei. Am reader, am cont de twitter, trebuie sa filtrez o gramada de chestii in prea putin timp . Cand vad ca am primit 20 de tweets in 10 minute ma sperii de-a dreptul.
- Este superficial. Niciodata nu o sa poti purta o conversatie in adevaratu sens al cuvantului prin intermediul sau si niciodata nu vei ajunge sa ii cunosti cu adevarat pe cei pe care ii urmaresti. Parerea mea.
- M-a prins. Asa ca am inca o chestie cu care sa imi consum energia.
Deko
Se pare ca dilema cu pe cine sa aleg dintre Jokers si Deko nu a fost asa de mare, la urma urmei. Pe Deko ii stiu, sunt simpatici, imi place de ei si ma fac sa rad. Exact lucrul de care aveam nevoie ieri seara. Nu zic ca aialalti nu or fi buni, zic doar ca nu aveam chef de surprize neplacute si am decis sa aleg ceva familiar, care stiam ca imi va prinde bine.
Am ajuns in fata la The Note pe la 10 fara 20, cand inca mai era coada. Cu alte cuvinte a fost plin. Am vazut lume de toate felurile posibile, de la biznismeni la pitzi si la studenti roackeri care stateau pe jos. Si am urmarit tot showul de pe treapta din dreapta scenei, chinuindu-mi gatul sa stea intins. Face bine la prevenirea ridurilor, oricum.
Baietii au fost amuzanti, dar parca nu chiar asa de hilari ca data trecuta. Vio mi s-a parut cam lipsit de energie, Costel a lungit prea mult partea cu mitologia si Teo... Eh, Teo a fost ok. Cel mai mult mi-a placut monologul lui Costel despre Monopoly - so damn true. Si cel a lui Teo despre Miorita. Of of. Ma voi duce si data viitoare, absolut.
Si acum, cateva considerente generale despre birt, ca vroiam mai demult sa scriu. The Note-ul nu mi-a fost niciodata simpatic, deoarece numai la relaxare nu te-indeamna. Mi se pare locul perfect unde sa te duci sa bei seara un cocktail cu partenerul de afaceri, dar cam atat. Pe mine nu ma incalzeste cu nimic, ba chiar mi-e frica sa nu imi pice la un moment dat candelabrul ala imens in cap. Bine, adevarul este ca eu nici nu sunt tipul de persoana care frecventeaza astfel de locuri, si poate daca as fi prins vreodata loc pe un scaun as fi fost mai entuziasmata. Aaa, si berea e 5 lei aia mica, si bodyguardul e infricosator. Si aseara nici nu a existat garderoba unde sa imi las sacoul, asa ca m-am descompus de cald. Ii laud doar pentru diversitate: ba un show de stand-up, ba un concert hardcore cu Implant, ba o seara studenteasca CCCP style.
Song of the day: Death Cab For Cutie - I was once a loyal lover
>> 14 aprilie 2009
I luuuuv this song :) Azi cel putin am ascultat-o intruna. Este de pe noul EP al baietilor, The open door. Baieti care presupun ca stiti cine sunt, ca au devenit populari intre timp. Daca nu click aici.
Am fost la meci
>> 13 aprilie 2009
Si am ajuns la concluzia ca e misto. Ma simteam deja prost ca stau de atata vreme langa stadion si nu i-am vazut niciodata interiorul. Asa ca la imboldul tatalui de a-si vedea echipa de suflet in actiune (Craiova) si dorinta mea de a o vedea pierzand, am cumparat bilete de la tanti de langa magazinul Bega. Am plecat la meci pe la 5 si ceva, ca de, e meci important si cica va fi multa lume. El era deja stresat ca nu o sa mai avem loc. Eu as fi fost de acord sa plecam si la fara 5. Trecand peste, ne-a luat cam 20 de minute sa gasim o poarta pe care sa putem intra. Inainte sa ajung la baiatul care imi rupea biletul, am intrat in panica ca nu o sa ma lase cu aparatul foto. Ca de, are baterii si as putea sa incerc sa ii dau cu una in cap arbitrului. Din fericire nici nu s-a uitat la mine. Culmea, aveam tricoul meu cel nou, cu smiley face, si eram destul de draguta.
Am gasit un loc strategic si am inceput sa mananc seminte, ca asa se face la meci. M-am injurat de mai multe ori din cauza faptului ca mi-am lasat banii acasa si era sa mor acolo deshidratata. Si acum, cateva considerente generale, ca sa nu va plictisesc:
- Galeria de la Poli e fantastica. Atata de fantastica incat imi venea sa ii imbratisez pe toti, pe rand, cand au inceput sa tipe Dinamo, muie Dinamo (omg, I'm a girl, nu ar trebui sa scriu chestii din astea pe blog).
- Tata mi-a zis ca arbitrul e considerat un fel de Brad Pitt, ca cica seamana. Nu mi se pare. Nu ca l-as fi vazut prea bine live, dar am cautat poze cand am ajuns acasa.
- Pantilimon a aparat un penalti. Ceea ce a dus la extazul suporterilor din tribune, printre care ma aflam si eu. Si la enervarea tatalui.
- La pauza a fost ingrozitor de sec. Deja ma ustura limba de la seminte si alte activitati nu mai prea puteam intreprinde.
- Stadionul imi place. E mare, e spatios si e dragut sa vezi lumea cum sare in jurul tau (omg I'm such a girl).
- A castigat Poli.
Read more...
Exces de stand-up
>> 10 aprilie 2009
Pe 15 aprilie se intampla doua show-uri de stand-up in acelasi timp: Deko in The Note si Joker in Bunker. Ambele incep de la 21, la ambele e biletul 18 lei. I don't get it. Seriously. De Deko stiam de minim 2 saptamani, de astia am aflat azi, pe mail, dintr-ul newsletter la care nu sunt abonata. Deci ori e gluma, ori e bad, bad PR.
Read more...Happy bday Adina!
Zilele astea de nastere ma saracesc de-a dreptul. Dar de, nu puteam sa o uit pe cea care mi-a fost prietena atata vreme :) Asa ca sa cresti mare draga si toate cele. Postul trebuia sa apara in 8, dar lipsa de internet nu a permis acest lucru. Asa ca apare azi, in aceeasi zi cu cheful. La multi ani! Si stiu ca daca as fi pus poza aia in care ne tucam mi-ar fi crescut traficul inimaginabil, dar nu sunt chiar asa de exhibitionista. Hehe.
Nori incondeiati
>> 9 aprilie 2009
Eu sunt in pana de curent momentan. Asa ca pana revin la normalitate, ma puteti citi pe Tion :)
Ce sa faci la lucru, cand te plictisesti
>> 6 aprilie 2009
- sa te joci BubbleTrouble
- sa faci cheta de monede pentru un pahar de cafea de la automat
- sa faci intrecere cu colegii folosindu-te de scaunele alea smechere cu roti
- sa iti stresezi colegii cu intrebari stupide
- sa te ascunzi mai apoi de colegi cand i-ai enervat la culme
- sa te pui sa calculezi cate minute mai ai de asteptat pana la concediu
- sa faci conversatie cu operatorul de la Cosmote, dupa ce ai asteptat 10 minute
- sa te uiti la tot felul de minuni pe net si sa razi tumultos la fiecare doua minute
- sa le scoti colegilor monitoarele din priza, pe furis
Hop si eu
>> 3 aprilie 2009
Cu ultimul clip OCS. Ca doar nu degeaba se cheama blogul In reluare ;))
Greva! Greva! Greva!
Sau cum a fost la protestul de dimineata. Ei bine, studentii organizeaza cu siguranta cele mai interesante greve posibile: bannere, lozinci, imn, portavoce si multa, multa energie. Ne-am oprit si in fata la UVT si la Poli, dar nu a iesit nimeni sa vorbeasca cu noi. Eu m-am plimbat cu alaiul pana acolo la Poli, am strigat cateva minuni (CFR, RATT, draga Katy plimba-te, hehe) si apoi l-am parasit ca sa ajung la... scoala. Da, sunt o ipocrita, da' aveam ditamai testu cica. In orice caz, am fost aproape 2000. Si ne-am ales cu o crestere a burselor de 15% si cu pastrarea reducerilor pe mijloacele de transport. Asa ca voi toti cei multi care inca va veti plimba moca cu tramvaiul si cu jumate de pret cu trenul, multumiti-le celor de la OSUT. Si nu va mai luati de ei pe tot felul de siteuri ale presei locale (ca sa vedeti ce subtila pot fi). Acestea fiind spuse, ma pregatesc sa dorm ca un prunc.
Happy bday Andreea!
Sa cresti mare si din alea. Mi-i dor de tine. Si ne vedem sambata, la super-party, clar :D Ah, si la cat mai multe victorii la yams, desigur. Nu de alta, dar sa folosesc si eu blogul ca mod de comunicare cu prietenii, ca si asa nu ii vad. Mai ales pe cei din alte orase.
Song of the day: Pete Doherty - The last of the english roses
>> 2 aprilie 2009
Imi place melodia asta. Nu imi place de Pete. Imi place de Kate, desi nu cred ca mai sunt impreuna. Oricum irelevant. Pete a cantat cu The Libertines si cu Babyshambles. Ati auzit cu siguranta de el. Poate ca totusi nu ati auzit piesa de fata.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
Postări
